Albastrul zarii se topeste-n mare
Si soarele se-neaca-n departari
Casute ca de creta, solitare,
Se pierd pe dealuri printre lungi carari.
Se lasa searapeste toata zarea,
Se-aprind lumini ca intr-o catedrala,
Vapoarele brazdeaza-ntruna marea
In noaptea asta plina de cerneala.
Si la moschee se-aud glasuri sumbre,
Alah a coborat din cer durerea,
E un alai de visuri si de umbre
Cu rugaciuni sa le-mbuneze vrerea.
Se sting si se topes stelele-n zare,
Se scalda luna-n plutitore valuri,
Musiul spune rugaciunea tare
Si marea se loveste-ades' de maluri.
Suspina-n vale, trista, fantana aurie,
Vuieste marea rece purtand sclipiri de stele,
E parca o minune in noaptea cea pustie
Dansand pe valuri mii de caravele...
1980
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu